marți, 4 octombrie 2011

Magiun de prune



Cea mai scurta si simpla reteta de pana acum. Se iau - a se citi "primesc" in cazul meu :) - doua kilograme de prune brumarii dulci ca mierea. Se spala, se rup pe din doua si se scot samburii din ele. Se arunca intr-o cratita cu fund dublu si se tin pe foc mic pe aragaz vreo trei ore, amestecand din cand in cand, mai ales spre sfarsit cand se evapora zeama. Sunt gata cand arata ca un ... magiun. Nu am pus peste ele nimic altceva decat un praf de scortisoara. Si nici nu le-am pasat cu blenderul, erau suficient de bine facute. In bucatarie a mirosit divin. Iar gustul: nu mi-a venit sa cred ca e un magiun fara zahar.

La asta adaugati zero remuscari cand mananc dimineata magiun din asta pe paine neagra. Ba, chiar imi pot permite si un pic de unt :)

De pastrat, il pastrez in borcane (abia daca au iesit doua) in frigider; n-ar sens sa ma complic cu conservarea magiunului pe termen lung, simt ca sfarsitul ii este oricum aproape :)

Happy Tuesday!


4 comentarii:

  1. pai da! asta e magiunul! fara zahar! Povidl ar fi pe austrieceste ;))! norocul tau ca ai facut doar doua borcane, ca acu' ma infiintam.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, dar nu stiu toti ca asta e reteta traditionala de magiun. Nici eu n-am stiut pana a aparut ala de Topoloveni. Deh, fata crescuta la bloc, in Bucuresti ..:)

    Mai fac o tura, si-asa intalnirea noastra a ramas in pom. Haidi la magiun bre :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Pare ca şi reţeta aia găsită de mine, pe care o pomenisem pe blog, aia de la ţară. Ar trebui să mai fac şi eu, mi-ai făcut poftă.

    RăspundețiȘtergere
  4. Exact, cu aia mi-ai deschis tu apetitul - si apoi mi-am adus aminte de reclama facuta la magiunul de Topoloveni :)

    RăspundețiȘtergere