marți, 24 ianuarie 2012

Briose cu ciocolata


Adevarul este ca in afara de cateva dulciuri nu prea am mai gatit nimic nou in ultima vreme si cu ocazia asta imi fac si autocritica, asa, in public. Lipsa de timp dar mai ales niste kilograme acumulate in plus dupa sarbatori - kilograme care trebuiau sa ma paraseasca demult dar nu se lasa duse  :( - au fost de vina pentru retinerea mea in fata unor noi experiente culinare.

Dar briosele astea s-au nascut din dorinta de a valorifica totusi dragutele foite/fustite colorate si vesele speciale pentru muffins cumparate de la Ikea. Drept urmare am probat retetea lui Mazilique (fara whisky de data asta, ca sa pot bucura si un copil) si am ajuns la concluzia ca este buna pentru cine prefera briosele: 1.mai putin dulci; 2. un pic mai inecacioase, mai uscate. Chestia cu inecacioasele ii apartine "copilului". Dar mie mi-au placut pentru un mic dejun frugal, insotite de o ceasca de lapte cald.

Asadar nu fac decat sa repet ceea ce a scris Mazilique la ea pe blog si anume, intai ingredientele:
  • 200 grame faina
  • 50 grame cacao
  • 1 plic praf copt
si
  • 150 zahar
  • 4 oua
  • 200 grame de unt topit
  • 150 ml lapte
In cazul meu au mai fost si bucatele de ciocolata amaruie si sos caramel.

Apoi procedura, simpla, rapida: Am amestecat intr-un bol primele trei ingrediente (faina+cacao+praf de copt). Apoi am mixat intr-un alt bol restul ingredientelor (zahar+oua+unt topit+lapte - in ordinea data)

Am turnat amestecul lichid peste cel cu faina si am mixat din nou. Cu o lingura am impartit compozitia in hartiutele de muffins, puse la randul lor in tavite de muffins (vezi foto). 
NB: Nu merge sa pui formele din hartie direct intr-o tava intinsa ca se labarteaza hartiutele si te trezesti cu aluatul pe-afara.

Am pus in fiecare briosa si niste bucatele de ciocolata amaruie iar in altele cate un varf de lingurita de sos caramel foarte bine legat, facut de mine din lapte condensat.  Caramelul l-am pus cand forma de briosa era pe jumatate plina, dar odata coapta briosa si taiata pe din doua am gasit caramelul la baza ei :)
La cuptor au stat la temperatura medie spre mare (180-200 grade) pana ce briosele au trecut testul cu scobitoarea (vreo 40 de minute).


Iar steguletele au fost puse ca sa deosebesc briosele cu bucati de ciocolata de cele cu caramel!

vineri, 13 ianuarie 2012

Prajitura cu piscoturi a la Adi Hadean


Prajitura asta a fost o improvizatie de la un capat la celalat. Dar cum de cele mai multe ori improvizatiile conduc la rezultate neasteptat de bune am avut incredere si iata-ma gata sa repet oricand experienta asta si chiar v-o recomand si voua cu tot curajul.

Pozele nu sunt grozave - a trebuit sa pozez prajitura seara, cand am facut-o, ca nu mai rezista intreaga pana a doua zi, iar dimineata am pozat doar ce mai salvasem din ea :)

Si acum sa vedeti cum s-a intamplat de am ajuns sa fac o prajitura “a la” Adi Hadean si nu chiar reteta lui care ma inspirase inca de cand ii citisem denumirea «Vis de iarna – prajitura cu piscoturi » . Faceam un tort de portocale cu caramel ganache (este atat de bun si atat de usor de facut!) si m-am gandit sa schimb un pic reteta si in loc de ganache de ciocolata intre blaturi sa pun o crema de portocale. Am rasfoit dupa retete pe net, am dat de o reteta de orange curd care mi s-a parut buna si usor de facut si m-am apucat de treaba. Numai ca desi mi se paruse simplu de facut, in final crema mea nu a avut consistenta dorita si dezamagita de rezultat am abandonat-o in frigider si am mers pe reteta clasica de tort cu caramel ganache.


A doua zi am vrut sa fac ceva cu acel orange curd, normal. Cum "visul de iarna" imi staruia inca in minte, mi-am dat seama ca cea mai potrivita asociere ar fi intre crema de portocale si niste piscoturi Savoiardi - care nu-mi lipsesc din casa ca nu stiu cand m-apuca pofta de un tiramisu. Si odata luata decizia uite ce am facut din urmatoarele ingrediente:

Pentru crema de portocale (Orange curd)
  • 2 portocale mari, coapte si zemoase (de la care vom folosi coaja rasa prin razatoarea mica si zeama)
  • 200 g zahar
  • 4 oua intregi
  • 50 g unt, la temperatura camerei
Optional : o cutie de 150 grame de Almette cu smantana daca nu va iese crema :) dar si daca va iese mie mi s-a parut o asociere grozava (altfel orange curdul avea mult gust de ou si era si foarte dulce, dar si asta este o chestiune de gust).


Pentru blatul prajiturii
  • 20 de piscoturi Savoiardi (dar pot intra mai multe sau mai putine, in functie de vasul pentru care optati, asa ca fiti pregatiti)
  • cam 200 ml lapte
  • cam 150 ml coniac (mai mult sau mai putin dupa cum va place)
  • felii subtiri de portocala pentru ornat
(la cantitatea de lapte si coniac am aproximat cat am folosit eu dar depinde evident de numarul de piscoturi si de cat de mult le insiropati).

Cum facem crema

Amestecam intr-un vas (eu am folosit mixerul dar cred ca mai bine merge cu telul) untul, zaharul, ouale, zeama si coaja rasa de la cele doua portocale. Cand amestecul este cat de cat omogen mutam vasul la bain marie si il tinem pe foc amestecand continuu (cu mixerul sau cu telul) pana cand compozitia se leaga si devine suficient de consistenta ca sa ramana ceva pe lingura cand o scoateti din crema. (Trebuie sa aveti rabdare in etapa asta, eu nu am avut ca eram in criza de timp si crema nu s-a inchegat suficient) Cand ati ajuns la consistenta dorita, luati vasul de pe bain marie, lasati sa racoreasca si dati la frigider preferabil pentru cat mai multe ore.

Modificarea retetei de mai sus a constat la mine in faptul ca a doua zi, vazand ca scoasa de la frigider, unde statuse o noapte, crema tot nu avea consistenta potrivita, am unit-o cu  o cutie de 150 grame Almette cu smantana. Am pus crema Almette intr-un vas si am adaugat lingura cu lingura crema de portocale omogenizandu-le cu dosul lingurii. Am fost multumita de rezultat.

Cum facem blatul

A doua zi, avand crema gata deja, m-am ocupat de blatul din piscoturi. In primul rand mi-am pregatit un vas potrivit in care piscoturile sa intre fara sa fie nevoie sa le tai. Apoi am intins pe fundul vasului o folie de plastic alimentara lasand in laterale suficienta rezerva ca sa le impaturesc ulterior peste prajitura. Pe folia de plastic bine intinsa pe fundul vasului am intins un strat gros de crema de portocale pe care urma sa incep sa asez piscoturile. (Asta avea sa fie de fapt fata prajiturii).

Odata pregatit vasul, cea mai mare provocare a fost sa ma gandesc in ce insiropez piscoturile. N-aveam ceai verde si Marsala ca Adi Hadean. Dar aveam lapte si coniac Metaxa! "Ce combinatie grozava ar fi!" mi-am spus. Zis si facut. Am pus intr-o fafurie adanca lapte, peste el am turnat (din ochi, dar as zice ca a fost fifty-fifty) coniac si le-am incalzit un picut la microunde. Apoi am inmuiat piscot cu piscot in laptele cu coniac (fara sa le tin mult in lichid – se scufunda rapid pe o parte si se intorce si se tine o secunda si pe cealalta parte) si am inceput sa asez piscoturile pe fundul vasului. Cand am terminat de asezat primul strat de piscoturi l-am acoperit cu crema de portocale din belsug. Apoi am continuat cu un al doilea strat de piscoturi, si ultimul, pe care am pus mai putin crema, doar cat sa il lege – oricum nici nu ramasese prea multa!

Am impaturit marginile foliei de plastic peste prajitura si am dat la frigider pentru trei ore. Dupa trei ore de asteptare grea, am luat vasul din frigider, am desfacut folia impaturita si am pus deasupra vasului o farfurie intinsa, cu fata in jos. Am rasturnat vasul cu fundu-n sus :) pe farfurie si am scos cu grija folia de plastic de pe prajitura. Ei bine, crema era inchegata perfect!

Ca sa fie in ton cu anotimpul dar si cu crema, am ornat-o cu felii de portocale subtiri de portocala.


Este un desert foarte aromat si fin, insa data viitoare cand o voi face voi pune mai putin zahar in crema de portocale care a iesit poate un pic prea dulce (chiar si cu crema de smantana pusa in ea!



S-aveti un weekend placut cu zapada si sanius! :)

luni, 2 ianuarie 2012

Un an nou bun!

Va doresc sanatate si multe realizari, dragii mei!

A trecut atat de repede perioada sarbatorilor si iata-ne ramasi doar cu amintirile frumoase ale inca unui Craciun si sfarsit de an:

 Darurile de la cei dragi ...




decorurile de sarbatoare,





 aromele Craciunului,





si mesele de sarbatoare cu cei dragi ...






Multumesc din inima celor care au trecut pe aici prin 2011 si care au avut curiozitatea si rabdarea de a rasfoi acest blog. Fiecare comentariu primit m-a facut sa ma simt minunat si m-a incurajat sa continui chiar si atunci cand am fost gata sa renunt.

Reteta care urmeaza le este dedicata, pentru ca este pentru mine unul dintre cele mai aromate si mai minunate deserturi, atat de potrivit sarbatorilor dar nu numai. Poate fi oferit si in dar celor dragi asa cum vi-l ofer eu acum, chiar daca deocamdata, numai aici pe blog :)

MINCEMEAT PIES

Mincemeat este denumirea foarte veche a unui amestec de ingrediente penru placinte care in timp si-a modificat compozitia si ale carui origini par sa fie din Marea Britanie. Initial amestecul continea fructe si carne (de aici si denumirea) insa pe masura ce inaintam in timp carnea dispare din compozitie dar ramane prezent seul de vita, chiar si in retetele actuale. Mai multe detalii interesante puteti gasi aici.

Eu am mancat prima oara aceste mincemeat pies in Anglia si mi-au placut atat de mult ca am vrut sa le fac si eu. In mod surprinzator am constatat ca sunt un fel de prajitura traditionala pentru Craciun mai ales in Anglia si ca internetul abunda de retete de mincemeat si mincemeat pies. Cea mai bogata colectie am gasit-o pe BBC Good Food evident, iar eu mi-am ales o varianta simpla, traditionala si am inlocuit seul cu unt fara sare, sugestie gasita tot pe internet. Oricum acesta este un amestec in care proportiile intre fructe ca si cantitatea de alcool, zahar sau arome pot diferi in functie de gust, iar rezultatul nu are cum sa fie compromis.

Asadar, am pregatit urmatoarele:
  • 200 grame stafide aurii
  • 200 grame stafide negre
  • 200 grame smochine uscate taiate marunt
  • 100 grame migdale crude taiate marunt
  • 200 ml coniac
  • 300 grame unt nesarat, foarte rece
  • 300 grame zahar brun
  • 100 grame coji de portocala si lamaie rase sau taiate marunt (eu am pus din cele pastrate la borcan, cu zahar)
  • ½ nucsoara data prin razatoarea mica
  • 1 lingurita rasa praf de scortisoara
  • zeama de la o lamaie, sucul de la ½ de lamaie
  • doua mere mare din soiul Granny Smith decojit, curatat de cotor si taiat bucatele mici (in reteta originala se foloseste soiul Bramley,  un faimos soi englezesc iar alternativa gasita de mine pe net este soiul Granny Smith pe care il gasim in supermarketuri).
Puneti toate ingredientele de mai sus intr-un recipient incapator (dati untul prin razatoarea mare) si amestecati-le bine (cu varful degetelor, cel mai bine, ca sa nu storciti fructele). Acoperiti vasul si puneti-l deoparte pentru o zi, amintindu-va sa amestecati din cand in cand in el cu ajutorul unei palete sau linguri mari. A doua zi repartizati amestecul in borcane sterilizate si sigilati-le (ies cam 3-4 borcane de 400 de grame). Se pastreaza intr-un loc la rece (eu le-am tinut in beci - s-au pastrat excelent de la Craciunul trecut pana la Craciunul asta) de la un an la altul dar recomandat este sa le folositi in termen de sase luni.



Cu acest mincemeat se pot umple niste mini placintele delicioase din aluat fraged, ceea ce am si facut:

Se face un aluat fraged. Eu il fac dupa urmatoarea reteta:
  • 300 grame faină
  • 150 grame unt
  • 100 g zahăr pudră
  • 2 galbenuşuri mici
  • un vârf de cuţit sare
(Se freaca zaharul cu untul si sarea, se adauga ouale si apoi faina si se tine la frigider cam o ora pana sa lucrati cu el).

Am intins apoi aluatul cu sucitorul si am decupat cu gura unei cesti de cafea rondele de diametru potrivit pentru tavitele mele de briose. Am pus in fiecare forma de briose cate o rondea de aluat, intinzand apoi cu degetele sa se muleze pe forma. Am pus inauntru fiecarei briose cate o lingurita de mincemeat. Am acoperit apoi cu un capac din alta rondea de aluat fiecare briosa si am facut o mica fanta cu varful cutitului in capac. Apoi am bagat la cuptor pentru 30-40 de minute.

Dupa ce au fost gata le-am lasat sa se racoreasca si le-am presarat cu zahar pudra.




La Multi Ani, cu drag!